Cum se poate și în ce constă ceea ce percepem din visele tulburate? Intreprindem idei, confecționăm și gândim. Felul în care ne separăm și ordonăm dorințele sunt migrene și fețe morganiene, nevoile sunt rare în fapt și totuși dese ca firele de păr. E crudă și cruntă explorarea când trece timpul prin sau pe lângă noi. Odată cu pasiunea totul poate să devină infern la inefabilul armonios existent. Atâta posesie și monogamie, atât amar suntem și mulți vor mai urma să se acrească. La stânga birjar, la dreapta te rog, în capăt se află sau nici măcar nu vom arde cotropitor prin cărbune, printr-o joacă de trubaduri parckourieni. Mai avem și negru pe alb, sau culori și forme mișcătoare, limbaje babiloniene, telepatici suntem, trupescul ne cotropește în schimb, căci mici rămânem și vom fi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu