MILIŢIANUL COMUNITAR & Criza ţigărilor Fast

Dacă ar fi să măsurăm cine are jetul la pişat mai mare, dintre un Poliţist Vominitar şi un Vameş, Comunitarul am şti sigur că de acastă dată ar fi cel descheiat la sliţ. 

Banii strânşi în găleată sau ascunşi sub preş, fac deliciul spectacolului mediatic al crizei vămilor, plătit pe banii noştri atunci când am ieşit sau am intrat în ţară. Poliţiştii şi vameşii arestaţi par mai degraba săraci dacă te uiţi în declaraţiile de avere completate anual. În realitate, majoritatea stau în vile somptuoase care stârnesc invidia trecătorilor. Că nimeni nu verifică aceste documente dacă sunt conforme cu realitatea, nu este de mirare, atât timp cât sistemul şpagă este clădit piramidal. Cine să-i verifice, dacă şefii lor erau mituiţi să închidă ochii, precum şi ei îi legau cu bacnotele traficanţilor de ţigări... Fast.. Şi următorul... Iar faptul că aceşti robalăi aveau şi salarii este dovada că prostia se plăteşte.

ECHINOCŢIUL TABACULUI

La începutul anilor '40,  când cinematografia Hollywood-eana incepea să înflorească, corporaţiile producătoare de tutun speculau un mod de promovare inovator pentru era industrializării. Alături de alte corporaţii, de genul Coca Cola, au înarmat pe rând populaţia americană, europeană şi sud-americană într-un ritm alert cu aparate de recepţie a imaginlor, astfel că la sfârşitul anilor '50 unul din trei cetăţeni poseda un televizor.Televizorul era la acea vreme arma principală de promovare a fabricanţilor de tutun. 

Totul a început de la Humphrey Bogart care apărea în hitul cinematografic Cassablanca fumând ca un adevarat idol un Marlboro.  Imaginea a avut un impact atat de puternic încât după lansarea filmului consmul de ţigări a explodat. Fumatul apare ca un stil de viaţă predominant în arta şi cinematografie, dar nu numai. Se fumează în filme, se fumează pe scenele de teatru, se fumează la şuete iar această ocupatie exprima la aceea vreme "ceea ce nu poatea fi spus în cuvinte". Nicotina arsă şi inalată din ţigări determina o stare de agitaţie şi nerabdare a consumatorului şi astfel lucrurile, din punct de vedere social, au luat o întorsătură dramatică. De la muzica jazz şi swing din anii '30, sfârşitul anilor 60 aducea o schimbare uriaşă în industria muzicală. Apărea un nou stil de muzică dedicat în exclusivitate fumătorilor, rock-ul. Totul devenea mult mai rapid, mai la îndemană şi mai puţin plictisitor, pentru a ţine pasul cu doleanţele fumătorilor. La începutul anilor 80 unul din patru americani fumau şi unul din şase europeni avea acelaşi tic. Pentru tineri devenise un mod de exprimare iar pentru adulţi devenea un viciu. După mai bine de 30 de ani de la explozia fumatului consumatorii au început să găsească şi partea negativă a ţigărilor. Oamenii au început să se îmbolnăvească şi să realizeze că au devenit dependenţi de această activitate.

Secolul XXI a adus evoluţia fumatului, azi surprindem copii sub 14 ani care fumează pe ascuns. Tineri agitaţi şi nerăbdători care se calmează doar cu o tigară, bătâni cu dinţii şi degetele îngălbenite de nicotină, adulţi care tuşesc câte 20 de minute în fiecare dimineaţă. Amprenta fumatului în epoca noastră o reprezintă flegmele de pe asfalt care conţin câte o bucăţică din plămânul fiecărui fumător.

NETERMINAT, TRAMVAIUL DANSEAZĂ

 Tramvaiul se distrează! Ironic, este expresia metaforică la cât este el de trist defapt. O călătorie bolnavă de la piața 700 către Traian este hepatic supusă unui aer sulfat. Atmosfera cenușie, cenușa și Materia Cenușie sunt amalgamul sumbrității unei societăți, populație genetic fără nici o șansă, alta. O bătrânică care cere mâna, ne face să ne regăsim simțul alesului. Însă după, ce rămâne, este biletul compostat  cu o moralitate a egoismului și macabrul vizual, care ne trezesc nepăsarea, scuipându-ne în piept. Poate dacă erau mai multe stații continuam...

UNDERTAKER: Cusur

Nu vă lăsați corupți
Nu vă hrăniți cu cianuri sufletești
Natura vă este mamă
Soarele tată
Viața e a voastră.
Copii ai pământului,
Ce trăiți în păduri de beton
Ascultați-mi cuvântul!
Libertatea e aproape
Pe câmpii, prin văzduh

CALL IN: PRIMUL PRIMAR ROBOT

 La doar trei ani după ce ne-am bucurat de alegerea primului președinte de culoare diferită al Statelor Unite ale Americii, astăzi asistăm la o altă premieră. Este vorba de învestirea în funcție a primului primar robot.

-Bună ziua domnule primar, știu că este o întrebare prostească, însă cititorii noștri, curioși din fire, se întreabă cum vă numiți?

-Codruț

-Codruț…?

-Codruț Nanotech

-Acesta este numele dumeavoastră complet?

-Nu.

-Ne puteți spune cum ați câștigat alegerile? Care este diferența dintre dumneavoastră și ceilalți candidați roboți?

-Mă trag dintr-o veche familie de procesoare de telefon. Stră-străbunicul meu a servit cu mândrie un cinșunuzece, iar ambii mei părinți, telefoane Blackberry. Dacă îmi permiteți, se poate spune că am sânge mobil. Vă spun cu certitudine că dimensiunea mea redusă m-a avantajat în cursa pentru postul de primar.

-Ce planuri aveți pentru orășelul nostru?

-Să-l fac impermeabil.

-Cum veți face asta?

-Cu Gore-Tex.

-Ce alte ținte ne mai puteți spune din agenda dumneavoastră?

-Voi urmări tehnologizarea și standardizarea industriei alimentare și a viciilor, că știți cum se spune, mai bine ISO 9001 decât ISO-făcut rău. De asemenea, mă voi indrepta către redresarea agriculturii, în speță prin hibridizarea porumbului cu usturoiul. Vara aceasta vom avea primul cocean de usturoi.

-Știm cu toții că agricultura în Petrol Station City a fost aproape inexistentă în ultimii ani din cauza Ganeșilor. Cum veți combate această problemă?

-Cu vipere purtătoare.

-Vipere purtătoare de ce?

-De astm. E un proiect la care lucrez de ceva timp, în care antrenez viperele pentru a purta astm, fapt știut că singurul lucru de care le este frică Ganeșilor este astmul. Aceste vipere vor avea rol de pază împotriva acestor răuvoitori ce ne-au atacat recoltele în ultimii ani. În mandatul meu nu veți mai fi tot timpul uzi, veți avea holde sănătoase și coceni de usturoi pentru fiecare cetățean flămând.

-Este o promisiune?

-Nu, este un fapt. Calculatoarele nu fac promisiuni.

-Contracandidatul dumneavoastră fervent, Comandantul Norton , spunea despre dumneavoastră că sunteți un procesor încet. Cum comentați?
-Să mă pupe-n DOS. 

FILM DOCUMENTAR: Mc Miserable's

 Ronald McDonald, în rolul episcopului Bienvenu din romanul lui Hugo face pelicula acestui film.  La fel ca și în Les Miserables, Jean Valjan este întruchipat de flămândul ce înfulecă hamburgări  parcă evadat la McDonald's. Rolul episcopului Bienvenu apare atunci când poliția morală îl prinde pe evadat bine burdușit. Acesta îi îndulmecă pe polițiști cu scamatoriile lui să-l ierte și să-l lase să halească încontinuare.

Hocus-pocus, colesterol, presiune arterială crescută, criză cardiacă… În seara asta, mâncaţi un meniu vegetarian! Este sloganul din film care atârnă între conflictul dintre I'm lovin it contra I was loving it. Pelicula prezintă pe lângă protestul mișcărilor anti-globalizare, mizreria unui sistem corporativ dispus să calce peste cadavre  în scopul paradoxal de a hrănii populația. În cursă cu KFC, să numim concurența, au un singur lucru comun: Calitatea produselor ce se ridică la nivelul scrierilor lui Hugo, o spune doar titlul romanului acestuia ...Les Miserable's

Plasa cu Plase

De când scena umoristică românească a fost invadată de stereotipuri Europene, lucrurile au început să ia o întorsătură şi mai comică. Deşi decorurile şi costumele au rămas neschimbate, actorii au căpătat o atitudine capitalistă ce a adus un nou accesoriu în repertoriul umoriştilor. Plasa a devenit cel mai purtat obiect de actorii români.

Plasa este purtată de figuranţi cu mândrie şi demnitate pe stradă, în mijloacele de transport, la cumpărături şi mai nou la evenimente sociale. Fiecare dintre indivizi îşi alege plasa după chipul şi asemănarea lui. Plecând de la cei mai bătrâni care preferă sacoșele din epoca lor, trecem pe la cei tineri care aleg plasa de firmă. Ajungem şi la cei care folosesc acest accesoriu pentru a trece peste greutăţi , dar şi la cei care poartă plasă pentru a ţine pasul cu vremurile. 

Regizorii români nu se sfiesc să introducă plasa în scenă atunci când vine vorba de capodopere. Ultima capodoperă care a umplut dulapurile românilor de plase a fost Campania Ereditară. Aici plasele au fost amplasate pe sub mână figuranţilor care se arătau mulţumiţi peste măsură în momentul în care se deschide plasa....da, altă plasă.