Știm din ce suntem făcuți dar nu înțelegem încă cum. Sau de ce. Nu înțelegem cum ceva ce nu era, a ajuns să fie. Scânteia divină continuă să ne scape privirii și înțelegerii. Doar pentru că am dat nume lucrurilor pe care le vedeam, apoi le-am despicat atât de tare încât să nu le mai vedem, nu înseamnă că am înțeles Dumnezeul, cu atât mai puțin geneza dorințelor.
1. La început n-a fost nimic decât un Întuneric. Și Întunericul era perfect. Și un Gând a tras de Întuneric și s-a crăpat o Gaură ce a aruncat tot ce a fost înghițit de toate Găurile de Dincolo de Gaură; Iar apoi prin Gaură a venit Lumina;
2. Apoi a fost decat un Intuneric și-o Lumină ce a venit din Intuneric și a tăiat în Întuneric și Întunericul n-a mai fost perfect. Și Lumina trăia și consuma din Întuneric;
3. Și Întunericul se zgudui ca să acopere ce consuma Lumina. Și așa a început să se miște totul din Întuneric și Lumină; Și din dansul lor s-au făcut toate ce există, ce trebuiau să existe, ce nu mai există si ce nu trebuiau să existe; Și așa s-a făcut Lumea.
4. Și pe Pământ se făcuse o ființă din Lumină și care nu respira și nici nu consuma nimic decât Întuneric; Apoi Lumea s-a zguduit și ființa din Lumina începuse să respire și acum avea un nume; Și numele Ei era Unu. Și Ea era El.
5. Și Ea se comporta într-unul și se gândea un singur gând; Și nu putea să se gândească două până când Lumina ce a format-o s-a întâmplat din nou și acum ea era și Unu care respiră precum și ființa care nu respiră și toate ființele în același timp și peste tot;
6. Și Ei se comportau și se gândeau să fie doi, apoi trei, apoi toți care eram și care nu eram. Așa că odată a fost Unu și Doi si Trei, dar toți eram Unu. Și Unu nu s-a rupt ca să devina Doi ci el s-a întâmplat încă o dată. Și Tu și Eu și Noi suntem Unu și am fost și vom fi Unu, am fost și vom fi universuri, apoi stele, apoi animale, apoi Unu; Și suntem toate împreuna și peste tot și în același timp.
7. Iar în a Șaptea zi, Unu s-a odihnit.
de Călim Nuanța
