CALL IN: Xerox

                                                        

              E trecut de ora șapte în amiaza Petrol Station City. Într-o alimentară din Complexul Studențesc stă gânditoare vânzătoarea. Mirela este numele ei, și după o încercare eșuată de a fi reporteriță, s-a trezit înfrigurată pe taburetele cu animal-print de la noul ei loc de muncă. E singură acum, șefa ei Sofi tocmai a plecat să șușotească o șaorma, dar nu înainte de a o învăța pe Mirela cum se folosește noul copiator. 

 Un vuiet leșinat se auzea prin ușa de termopan ce a fost odată ermetică. Nu mai era nici un student la ora asta prin zonă, așa că Mirela se apucă să facă un rebus. Nici bine nu se gândi la ce-i bun la înțepat din două că un domn mustăcios intră pe ușa incoerentă a alimentarei.

-Bună ziua, cu ce vă pot ajuta? Întrebă Mirela. Domnul se făcuse că nu o aude și se uita aparent la toate produsele deodată.

-Vă pot ajuta cu ceva? Repetă Mirela întrebarea, moment în care mustăciosul ieși din magazin cu mâinile încordate adânc în buzunarele pelerinei.

Peste un sfert de oră același personaj intră din nou pe ușa alimentarei. Mirela dând să-l întâmpine din nou, acesta o prinse de mână, o întoarse cu spatele, îi ridică fusta și-i vârî mădulăul adânc în vulvă. Forță actul așa încât în mai puțin de un minut se isprăvise. Mirela nici nu apucă să plângă că bărbatul scoase din buzunar o monedă de 50 de bani pe care o trânti pe tejghea.

-Păstrați restul, vă rog! Spuse bărbatul pe un glas înduioșător, apoi ieși din alimentară. Vânzătoarea, căzută frântă pe podea, în  lacrimi începuse să se târască spre telefon pentru a suna poliția. Abia apucă să ridice receptorul din furcă când o doamnă, într-o cămașă de noapte însângerată, intră ca o tornadă în micuțul magazin.

-Ajutați-mă, vă rog! Strigă doamna căreia i se prelingeau șiroaie de sânge pe picioare.

-Doamnă, ce ați pățit? Întrebă Mirela în timp ce se îndreptă spre ea, parcă uitând de propriile-i necazuri.

-Vă rog, faceți-l la loc! Spuse femeia după ce trânti pe tejghea bucata de carne pe care o scoase dintre picioare.

-Dumnezeule mare! Ce e aia!? Un copil!? Întrebă Mirela îngrozită.

-Stați așa… uitați aici banii! Și femeia trântise o monedă de 50 de bani pe tejghea, lângă fetusul mort.

-Iisuse, doamnă! Nu înțeleg ce vreți să fac, cum vreți să vă ajut?

-Faceți-l la loc, vă implor domnișoară! Spuse doamna însângerată, apoi continuă în lacrimi: Scrie mare pe ușă “FACEM COPII 0, 4RON/buc”.

                                                                                              de Călim Nuanța