Străduindu-mă alerg ca un trecător al amintirilor, ce deodată se oprește brusc! Le citesc din priviri, le miros ca și atunci când s-au întâmplat, apoi le depăn ca pe niște pomeniri.
Niciodată nu am știut dacă frământările mă alintă, sau dorințele mă căiesc. Însă am sperat că se îndeplinesc și trec. Obosit, mă relaxez! M-am liniștit atunci când am realizat că timpul este un repaus. Bucuria și durerea clădesc și măsoară ceasuri până la clipa răsplatei, atunci când deja totul este trecut.
înFlorim China
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu