POIEDUL: Scrisoare din Viitor

În fața blocului se zbate amar

Pisica ce căzuse de la șapte,

Și-a calculat pașii-n zadar

Căci gându-i sta la lapte.

Acrobatic ai zburat

Te-așteaptă o lume nouă,

Acum oprește-te din mieunat

Niciuna n-a mai rămas din nouă.

Tu te-ai ascuns dup-un castan

Și mă citești în carte,

Căci num-așa ne poți salva

Planeta de la moarte.

E cineva la ușa mea

Ce vrea să-mi ia lăcașul,

Iți scriu acum din viitor

Roboți au invadat orașul.

M-am amăgit crezând că fug

Dar nu-i nici o scăpare,

Iți scriu ca să te rog ceva

Pe când o să fi mare.

Explozii, fiare și pământ

În juru-mi pute a moarte,

Nu mai e cine să plângă acum

Căci am distrus și Marte.

Clădirile se prăbușesc în scrum

Eu stau la lumânare,

Promite-mi că o să faci atunci

Ce-ți cer în continuare:

Să mergi la mama mea să-i spui

Îți scriu acum în cântec,

S-o iei în brațe să-i șoptești

Că bomba-i stă în pântec.

De va alege a mă purta

Vom fi zece miliarde,

Îngrămădiți într-un sertar

Când Lumea deja arde.

Nu voi ajunge aviator

Ci mai degrabă la pârnaie,

Cu visul meu de-a deveni actor

Mănânc doar din gunoaie.

Ea plânge-n datorii acum

Iar viața ei e potcă,

Nu se mai uită la copil

Căci tata=Vodkă.